ULEIURILE VEGETALE ȘI FOLOSIREA LOR LA PREPARAREA TERMICĂ A ALIMENTELOR

GRĂSIMILE ALIMENTARE - sunt lipide extrase din materii prime grase vegetale și animale prin diferite procese tehnologice (extracție, presare, topire, urmate de rafinare). Sunt surse de energie și principalele furnizoare de lipide necesare organismului, asigurând menținerea temperaturii constante a corpului. Grăsimile sunt necesare pentru buna funcționare a creierului. Ele nu au voie să lipsească din alimentație. Lipsa lor va face ca să nu mai funcționeze bine creierul.

În alimentație, grăsimile pot fi:

1. de origine animală - untul, untura de porc, untura de pasăre, seul (se formează în corpul animalelor din grăsimile conținute de hrană);
2. de origine vegetală - uleiul de floarea soarelui, soia, uleiul de măsline, uleiul de germeni de porumb, uleiul de dovleac, uleiul de arahide, de rapiță, etc.;
3. mixte - margarina, plantolul. Fiind produse puternic industrializate, nutriționiștii nu recomandă utilizarea lor în alimentație.

ULEIURILE VEGETALE - se obțin prin extragere din diferite părți ale plantelor (semințe, embrion, fructe). Industrial, se obțin prin presare și extracție urmată de rafinare pentru îndepărtarea impurităților rămase. 

Uleiurile vegetale conțin 99 - 99.75% lipide, deci au o valoare calorică ridicată. Datorită conținutului în acizi grași nesaturați, uleiurile au o bună digestibilitate. Sunt o bună sursă de vitamina E, care în acest caz acționează și ca antioxidant, ceea ce întârzie alterarea lor.

Nutriționiștii recomandă ca 1/3 din aportul lipidic zilnic să fie asigurat de grăsimi vegetale și 2/3 de grăsimi animale (datorită conținutului de colesterol implicat în combaterea rahitismului).

Știați că... uleiurile vegetale nu conțin colesterol?

ULEIUL DE MĂSLINE - supranumit și ”uleiul longevității”, datorită proprietăților sale curative și terapeutice, se obține din fructele arborelui de măsline.

Știați că ... măslinele a căror culoare deschisă nu se închide în contact cu aerul, sunt considerate ”defecte”? 

Știați că... procentul de acid linoleic din uleiul de măsline este același ca în laptele de mamă și, în consecință, acesta stimulează creșterea copiilor?
S-a demonstrat că, din toate grăsimile animale și vegetale, uleiul de măsline este cel mai stabil și cel mai adaptat unei utilizări culinare, preparării prin frigere și prăjire.

RUMENIREA - PRĂJIREA (pregătire în grăsimi)

Această tehnică de preparare se realizează ținând cont de recomandările următoare:

• alimentul trebuie să fie de dimensiuni mici, ca să nu fie ținut la o temperatură mare timp îndelungat și să se ardă deasupra;
• să fie uscat (șters cu un șervet, în prealabil);
• ulterior, nu se mai folosește grăsimea în care s-a prăjit alimentul;
• grăsimea nu trebuie încinsă până la fumegare; atunci ea se descompune în substanțe dăunătoare, dintre care acroleina provoacă neplăceri chiar și unui organism sănătos;
• cea mai indicată grăsime pentru prăjit este uleiul vegetal, care are o temperatură critică de descompunere foarte înaltă (aproximativ 200⁰ C). Uleiul de arahide și cel de floarea soarelui sunt foarte recomandate; untul se descompune la numai 120⁰ C.
• se recomandă rumenirea cu foarte puțină grăsime, în vase de calitate, antiaderente;
• prăjirea intensivă, prelungită a grăsimilor este dăunătoare sănătății;
• prăjirea poate fi făcută și la cuptor, preparatele fiind puse într-o tavă unsă cu ulei; dacă e necesar, după ce s-au rumenit pe o parte, se întorc pe partea cealaltă.
• peștele este singura carne care nu dezvoltă compuși toxici la prăjire: un pește prăjit sau pus la cuptor cu ulei și condimentele necesare este mult mai gustos decât un pește rasol, adică fiert.
• Alte uleiuri care pot fi folosite pentru rumenire, uscare și prăjit în tigaie, în afară de cele enumerate mai sus, sunt: uleiul de șofrănel și uleiul de alune.

Punctul de ardere este temperatura la care un ulei începe să fumege și arată felul în care reacționează uleiul la temperaturi înalte.

Prin urmare, pentru rumenire/prăjire se folosesc uleiurile cu punct de ardere mare și sunt cele arătate mai sus.

Uleiurile cu punctul de ardere mediu se folosesc pentru sotare, preparatul sosurilor, prăjitul rapid și gătitul la cuptor. 

Acestea sunt:

• uleiul de măsline,
• uleiul de rapiță,
• uleiul de cocos,
• uleiul de semințe de struguri,
• uleiul de susan.

Uleiurile cu punctul de ardere jos se folosesc cel mai bine la salate, marinate și sosuri-cremă. Acestea sunt:

• uleiul de nucă,
• uleiul din semințe de in,
• uleiul de măsline extravirgin.

Grăsimile trans de tipul margarinei trebuie evitate la astfel de preparate.

Mitul colesterolului

Colesterolul este de fapt o moleculă foarte complexă care e formată din câteva inele de carbon, fiind o componentă a grăsimilor animale în mod special. Este o moleculă esențială în corp, având mai multe roluri. Chiar dacă nu am prelua colesterol din mâncare, corpul nostru ar produce propriul colesterol pentru că are nevoie de el. Totuși, trebuie să fim atenți la cantitatea de grăsimi și proteine ingerate. Un nivel ridicat de colesterol e asociat cu afecțiuni ale inimii, ale vaselor sanguine, hipertensiune arterială și alte lucruri rele pentru sănătatea noastră. Dar un rol important pe care-l are colesterolul este acela de formare a hormonilor steroizi. Hormonul sexual masculin - numit testosteron, este foarte asemănător cu hormonul sexual feminin - numit estrogen, dar din cauza rearanjării atomilor, cei doi hormoni au roluri diferite în corp. Colesterolul produce hormonii, vitaminele solubile în grăsimi (liposolubile), și multe alte tipuri de molecule importante în corp. Cu toate acestea, nu avem nevoie de mult colesterol, ci în anumite limite. În niciun caz însă nu trebuie să lipsească cu desăvârșire.

Atenție:  Lipsa unei cantități minime, zilnice, de proteine și grăsimi din alimentație, duce la emaciere și marasm. 

Rația alimentară a unui adult într-o zi trebuie să conțină:

8,700 kilojouli /zi ( KJ / zi ) din care:

• grăsimi ⥶ 70 grame,
• grăsimi saturate ⥶ 24 grame,
• dulciuri ⥶ 90 grame,
• carbohidrați (simpli și complecși împreună) ⥶ 310 grame,
• proteine ⥶ 50 grame,
• sodium (în special sub formă de sare) ⥶ 2.3 grame,
• fibre dietetice ⥸ 1 gram. 

Mai nou, exprimarea caloriilor se face în Joules și kilojouli (KJ).

1 calorie (cal.) = 4.2 Joules
1000 calorii = 1 kilocalorie (Kcal.)
1000 Joules = 1 Kilojoules (KJ)


1 gram de proteine = 17 KJ
1 gram de grăsime = 37 KJ
1 gram de carbohidrați = 17 KJ
1 gram de dulciuri (zahăr) = 10 KJ
1 gram de fibre dietetice = 8 KJ
1 gram de alcool = 29 KJ.

O persoană care are 75 kg, va folosi 875 KJ ( aprox. 209 calorii), pentru a merge cu viteza de 5 km/oră, timp de 60 de minute.

Pentru a pierde 500 grame din greutatea corporală, va trebui să arzi 15 KJ sau 3.6 Kcal., aceasta însemnând 17 ore de mers pe jos. Prin urmare sportul nu se face pentru a pierde kilograme, ci pentru a ne păstra o condiție fizică bună, rezistență la efort și forme armonioase ale corpului.

Ca să reducem din greutatea corporală va trebuie să reducem atât din rația alimentară zilnică, cât și din cantitatea de alcool consumată. Mâncăm mai puțin și bem mai puțin sau deloc - aceasta e singura soluție.


Legat de această temă, vă propun să citiți și:

CUM SĂ SCĂPĂM DE SURPLUSUL NOSTRU DE KILOGRAME

GIMNASTICA ZILNICĂ ȘI ALTE SFATURI...

TEORII DESPRE ALIMENTAȚIE CARE NE POT ÎNGRĂȘA ȘI ÎMBOLNĂVI GRAV

Alegeți înțelept!

S î n z i a n a💜

Max's concept.

© Copyright 2022 MAX'S CONCEPT

SCOICI SAINT JACQUES CU GARNITURĂ DE PIURE DE SPANAC

Ingrediente:

1. O pungă de scoici congelate (500 g);
2. 3 linguri de untdelemn;
3. 1 cub de unt (25 g);
4. sare, piper;
5. tarhon (proaspăt sau uscat);
6. 1 lingură sake (se poate înlocui cu puțin vin alb)
7. 1 linguriță pudră de usturoi (sau 2 căței de usturoi tăiați mărunt);

Mod de preparare:

1. Se scot scoicile din pungă și se lasă la decongelat în frigider, de seara până dimineața.
2. Se scurge apa pe care și-au lăsat-o și se tamponează ușor cu un șervet, pentru a le mai zvânta.
3. Se asonează carnea scoicilor cu sare, piper, tarhon și praful de usturoi.
4. Se alege o tigaie pentru sotat suficient de mare ca să cuprindă scoicile într-un singur strat și să nu stea prea înghesuite. 
5. Se pune în tigaie untdelemnul și se lasă să se înfierbânte. Se adaugă apoi untul și se lasă să se topească și să se înfierbânte puțin împreună.
6. Se pun scoicile în tigaie, una lângă alta. Se lasă să se rumenească circa 2 minute.Dacă scoicile mai lasă apă, se așteaptă mai mult, până când se rumenesc ușor pe fund.
7. Se întorc cu o spatulă pe partea cealaltă și se lasă până se rumenesc identic ca pe cealaltă parte. O scoică de 2.5 cm se sotează în aproximativ 2 minute.
8. Se stropește fiecare scoică cu sake (sau vin alb), folosind o lingură de supă.
9. Se lasă să se soteze puțin și se mai întorc încă o dată pe partea cealaltă.
10. Se scot pe o farfurie, una lângă alta.
11. Se adaugă garnitura de piure de spanac, preparată ca în rețeta prezentată pe acest blog.
12. Se servesc alături de o chiflă sau o felie de pâine.

Iată pozele pentru fiecare operație importantă, prezentată mai sus:

Dacă la servire găsiți în interiorul lor un mic mușchiuleț, acela se aruncă.

Rețeta de piure de spanac se poate consulta aici: Vegimax - piure de spanac

Poftă bună!

Max's concept.

© Copyright 2022 MAX'S CONCEPT

CARTOFI CU CEAPĂ ȘI USTUROI (ȚĂRĂNEȘTI)

 Ingrediente:

4 cartofi de mărime medie,

2 cepe medii,

4 căței de usturoi,

30 g unt,

untdelemn,

sare,

piper,

pătrunjel verde,

opțional: cașcaval ras.

Mod de preparare:

Cartofii se curăță de coajă, se spală și se taie în felii mai groase sau cuburi. Se pun la fiert într-o cratiță, la foc mediu, cu apă atât cât să-i depășească cu un deget. 

Se încearcă din când în când cartofii cu o furculiță pentru a vedea dacă sunt gata (suficient de moi). Când sunt fierți, se strecoară și se lasă la scurs.

Între timp, se curăță ceapa și usturoiul de frunzele exterioare, se trec printr-un jet de apă rece, apoi se toacă mărunt.

Se pregătește la fel și pătrunjelul verde (frunze).

În cratița din care s-au scos cartofii (sau într-o altă tigaie) se toarnă untdelemn atât cât să acopere toată baza și se pun la călit ceapa și usturoiul tocat. Cu o lingură de lemn amestecăm din când în când ca să nu se prindă de fundul cratiței. După ce au început să se îngălbenească, se pune untul și o linguriță de sare și se lasă să se soteze puțin.

În continuare se poate proceda astfel: 

Varianta 1: peste ceapă, se adaugă cartofii fierți, se amestecă ușor și se lasă să se rumenească împreună până când capătă o crustă mai închisă și crocantă. Se presară cu pătrunjel verde și piper și se distribuie în farfurii pentru a se servi imediat. Dacă se presară și cașcaval ras la sfârșit, se lasă totul sub capac circa 5 minute până acesta se topește, apoi se distribuie preparatul în farfurii.

Varianta 2: într-o tavă pentru cuptor unsă cu puțin ulei, se răstoarnă cartofii și peste ei se distribuie ceapa și usturoiul călite. Se amestecă cu o lingură, se presară cu piper măcinat și pătrunjel verde. Dacă se dorește, se poate presăra deasupra și cașcaval ras.

Se introduce tava la cuptor pentru circa 20 de minute (până se formează o crustă la suprafață). Când sunt gata, se scoate imediat tava din cuptor.

Se distribuie preparatul în farfurii și se servește alături de o salată, aleasă după dorința fiecăruia, sau murături.

Acest preparat poate fi servit atât ca fel principal, cât și ca garnitură alături de alte feluri de mâncare. 

Poftă bună!

Max's concept.

© Copyright 2022 MAX'S CONCEPT